Pareri despre carte...

"il Manifesto"

Sâmbătă 26 noiembrie 2005

ISTORIE: 

Marele Războaie

Péter Pan, soldatul din Grappa

În monumentul din Grappa exită mormântul unui soldat maghiar pe care mâini miloase depun flori şi scoici. Asemănările cu eternul Peter Pan şi Capitain Hook a lui J. M. Barrie “Grappa” derivează din lombardul “grapa”, ce derivează încă odată din goticul “ krappa”, a cărui semnificat este “gheară”, “Hook” în engleză. Aceasta este doar una din miile de asemănări, datorită cărora s-a născut mitul soldatului maghiar.

de MATTEO MODER

În monumentul din muntele Grappa, la 1776 de metri, făcut în 1935, zac rămăşiţele a peste 22.900 de soldaţi italiani morţi în Primul Război Mondial în luptă cu armatele austro-ungare între 1917 şi 1918.Dintre aceştia peste 12.000 sunt italiani(aproape10.000 necunoscuţi), ceilalţi 10.925(10.000 fără nume) sunt austro-ungari şi au fost duşi la Monument din zecile de mici cimitire unde au fost îngropati ca să elibereze câmpul de luptă.În bază a cum este structurat cimitirul,italiani, zac cu capul către Italia, însă ceilalţi sunt dispuşi fiecare cu capul către patria lor, în semn de (omaggio) către toţi cei ce au murit pentru patrie în primul război modern şi ultimul între om şi om,ce nu întotdeauna era ceva rău.Dintre toate cavourile din patrtea cimitirului austro-ungar numărul 107 este cunoscut de mulţi în cât este cel al faimosului Peter Pan,omonimul personaj din basmul,scris de J.M.Barrie între timp ce se preumbla cu cei cinci copii a Silviei Llewelyn Davis în grădinile Kensington din Londra.

O mână misterioasă 

A parte numele şi câteva ciudate coincidenţe, soldatul Peter Pan este faimos în Bassano del Grappa pentru că, de la înaugurarea Monumentului, în fiecare zi,mâini necunoscute, pun flori de câmp.pietricele de munte sau şi scoici pe mormântul său, cea ce este foarte deosebit, întru cât este vietată depunerea a oricărui lucru pe morminte,pentru a respecta egalitatea între soldaţi.În fiecare seară,”alpini”,adică veteranii, curăţă mormintele,dar dimineaţa următoare florile apar ca din magie…

Ziarele şi televiziunea s-au ocupat mult timp de istoria soldatului,căzut în luptă la aproape 21 de ani la Col Caprile, câteva săptămâni înainte de sfârşitul războiului. În arhiviile Crucii Negre din Austria(un fel de Cruce Roşie),ce are la Viena toate datele austro-ungarilor căzuţi, (cartellina) băiatului nu este foarte groas:”Peter Pan născut pe 21 August 1897 la Ruszkabanya-Krassňszoreny, Ungaria, al-30-a Regiment Fanteria Honvčd, a-7-a companie, mort pe 19 Septembrie 1918 la Col Caprile, 1331 metri înălţime”.

 Aici încep şi asemănările cu Peter-ul din poveste.Soldatul naşte în 1897 şi în acelaşi an Barrie a scris “L’uccello bianco”(“Pasărea albă”),o carte ce va avea mult succes în teatru cu numele de “Peter Pan,copilul ce nu vroia să crească”.Orăşelul natal a lui Peter nu mai există,aşa cum nu mai există Imperul şi nici insula din basmul lui Barrie.Peter s-a născut în un orăşelul maghiar, dar,de fapt  român. Cum se chiamă acum orăşelul unde s-a născut Peter de la micuţa Maria;fiu nerecunoscut a unui sub-uficial magiar?

După primele “descoperiri” istoria soldatului Peter Pan a rămas între munţi şi văiile din Veneto, până când, circa zece ani în urmă,un jurnalist de la “Unitŕ”,Michele Sartori,”vânător de istorii”,a făcut mai multe descoperiri şi a scris despre cea ce a aflat în ziarul lui.Şi “Il Gazzettino” din Bassano del Grappa a publicat un articol destre acest eveniment şi Ferdinando Celi,58 de ani, colaborator al ziarului şi preşedinte al asociaţiei onlus A.i.Sol.,ce, acum, se ocupă şi de România, a îcercat să descopere ceva mai mult despre misteriosul soldat.S-a apasionat atât de mult în cât a scris o carte,între mit şi istorie,”Il Soldato Peter Pan”,publicat anul acesta la Bassano.

“A trecut mult timp până ce am aflat ceva,pentru că dup ce Imperul s-a “prăbuşit”,orăşelul a trecut de la Ungaria la România, schimbându-şi numele.”-a zis Celi.

Ca să ajungă la orăşelul natal al micului soldat,strada a fost lungă,dar a meritat,întru cât Celi a fost ajutat de Consolatul Onorar Maghiar din Venezia şi de Prefectura din Timişoara .După câteva luni autorul cărţi a fost contacta de Dorin Ecobici,primarul Ruscăi Montana, care i-a spus:”Soldatul pe care dumneavoastră îl căutaţi se numeşte Peter Pan şi s-a năcut în Rusca Montană, în judeţul Caraş-Severin”.

Celi a organizat o excursie în aaacel oraş, dând viaţă unui frumos raport de prietenie,care, după câţiva ani, a creat “Museo del Monte Grappa”,datorită colaborări între comunitatea locală şi câţiva artişti italiani(Tristano Casarotto, Gianni Gnesotto zis "Geso" e Francesco Todesco) , care au donat nişte opere create chiar de ei însuşi, în semn de pace şi frăţie.Acest raport a fost în tărit de înaugurarea străzi ce duce la casa natală a lui Peter, dar şi a mietei “Monte Grappa”.Şi primarul Ruscăi Montană, Dorin Ecobici, a vrut să facă o excursie la Vârful Grappa,la mormântul compatriotului său, unde a depus nişte flori de câmp.

Celi a descoperit şi misterul forilor,scoicilor şi bucăţilor de marmură,depuse pe locul lui Peter,107,chiar de mâinile vor rămâne, probabil, necunoscute.

Floarea Lilianei

În ziua când a murit Peter,Alpini,ce se ocupau de adunarea morţilor de pe câmpul de luptă şi operau în ambulanţele Crucii Roşii Americane, au ajuns la locul morţi numai către seară. Cei doi Alpini ce s-au ocupat de corpul soldatului au găsit în buzunarele sale o crenguţă uscată, o mică scoică, să audă marea şi o bucată de marmură albă. În cartea sa , Celi, a descoperit sau şi-a închipuit că crenguţa putea să-i fi fost dată în semn de dragoste de către iubita lui,Liliana;scoica putea fi un cadou din partea unui marianar din marina Imperial-roaială austro-maghiară şi bucăţelele de marmură puteau fi o amintire de oraşul său natal,unde se găsesc,de mult timp (cave) de marmură.

Mai există o coincidenţă ce leagă cei doi Peter.Cuvântul “grappa”,de unde vine?Nu,bineînţeles de la muntele Grappa…Numele “grappa” vine din lombardul “grapa”,ce,la rândul lui este un derivat al goticului “krappa”,care înseamnă (uncino),”Hook”, în engleză. Vă aminteşte de ceva?

SCHEDA

MONUMENTUL DIN GRAPPA

Înălţat în vârful muntelui Grappa la 1.776 metri înălţime.Întreaga construcţie se combină în mod armonios cu asprul profil al muntelui. A fost costruit în 1935, după proiectul arhitectului Giovanni Greppi şi sculporului Giannino Castiglioni. Arhitectura este inspirată după arta de a costrui citadele militre. Corpul central al monumentului,unde zac Rămăşiţele a 12.615 soldaţi italiani,din care 10.332 necunoscuţi, este costruit de cinci (gironi) concentrici, structuraţi în formă de con şi fiecare (girone) este înalt patru metri şi circumscript de un pian circular larg zece metri.

Cadavrele a 2.283 căzuţi şi identificaţi sunt dispuşi în ordine alfabetică, în locuri acoperite, unde sunt înscrise numele şi ordinul de valoare militare. Cele a celor 10.332 necunoscuţi sunt puse în urne comune mai mari, ce sunt alternate sicriurilor. Cei cinci (gironi) sunt colegaţi de o mare rampă centrală de scări, ce, de la baza monumentului duce până în vârf, unde este Santuario della Madonnina del Grappa, o capelă dedicată Măicuţi din Grappa. În un sector la nord-estul porţi Roma, sunt adunate resturile a 10.295 căzuţi austro-ungari, găsite în zonă. Dispunerea celor 295 căzuţi cunoscuţi a fost executată la fel ca cea a italianilor, iar cei 10.000 căzuţi necunoscuţi sunt dispuşi în două urne la laturile capelei centrale.

Soldatului Peter Pan  

de Angela Vidale 

M-am simţit îngrijorată, dar onorată, când prietenul meu Ferdinando Celi,jurnalist-scriitor şi poet, m-a rugat să-i prezint cartea.

Acum, după ce am citit-o, sunt fericită, pentru că este o carte ce m-a emoţionat foarte mult.

“Il soldato Peter Pan” este titlul cărţi şi noi toţi ne gândim la un alt Peter Pan, cel ce s-a născut din stiloul lui Barrie,acel etern copil ce nu vroia să cresca, la fel ca autorul său,Barrie,jurnalist şi el ca Celi. Acesta nu este acel Peter Pan ce nu vroia să cresca;este un alt Peter Pan, născut în România la Ruskabanya. Nici el,poate nu ar fi vrut să cresca,dar a fost nevoit s-o facă şi foarte repede din cauza războiului.

Cei doi Peter au puţine lucruri în comun:data de naştere şi numele. Am citit şi recitit această carte cu multă emotive:partea istorică este cu siguranţă fructul unei căutări (aprofondite)  făcută de Celi ca jurnalist, cu ideile jurnalistice în minte…a riproduce faptele cercând a fii obiectivi. Puţini dintre noi ştiu ceva despre războiul din ’15-’18,până şi eu.

Celi, cu cartea lui ne-o documentat-o. Ne-a povestit şi despre istoria umană şi despre dragostea unui băiat…ca toţi ceilalţi, cu visurile lui. Viaţa i-a dăruit foarte puţin. Fiu illegitim al Mariei Pan şi nerecunoscut al unui militar maghiar,ce trăia în un micuţ orăşel din România,acum Rusca Montană,greu de găsit chiar şi pe mapa Michelin. Cine, dintre noi, a fost în Rusca Montană a văzut cum acele locuri seamănă cu văile noastre. Acolo nu esista evoluţia tecnică şi mediatică ce esista la noi.

Am încercat să-mi imaginez cum era Rusca Montană când trăia cu familia sa. Mama Maria ce lucra în (cava) de marmură,cu mâinile distruse de lucru şi dorinţa de a avea o familie,mai ales Peter,fiul cel micuţ şi singur ce va deveni, contro propria-i dorinţă, un soldat maghiar,chiar de era cu totul român. Acel fiu al său ce va muri pe Grappa,pentru un război ce sigurat nu era a lui. Peter,pornind în război,ia cu el doar trei lucruri:o floare,o scoică şi o bucata de marmură albă. Floarea, dăriută-i de iubita lui,Liliana,cea cu care,spera,la sfârşitul războiului, să rămână până la sfârşitul vieţii sale.

Scoica,cadou din partea lui Ovidiu,marinarul vagabond,cu care va puea asculta marea şi visa de a-l vedea şi de a vedea oraşul ce pe mare trăieşte,Venezia,oraşul cupolelor de aur, descris de multe ori de Ovidiu,şi de al vedea,poate, cu Liliana. Bucăţica de marmură de la (cava) Ruszkita,unde lucra deja de când avea 14 ani,dăruitu-i de la tătucul său Ecobici,în amintire de patria sa. Acei tesauri îl vor însoţi întotdeauna şi vor fi chiar ei ai face curioşi pe Alpini noştri...”Il Vecio(“bătrânul”) şi Antonio”, ce,chiar de sunt obijnuiţi cu moartea,vor rămâne şocaţi de acest copil-soldat,ce nu avea nici semnul bărbi.

Acest copil-soldat ne face să ne deie lacrimile tuturora, de fiecare dată ce citim cartea aceasta. O parte din carte este un document istoric , fructul unei căutări  obiective şi atente făcută de Celi. Cealaltă parte este o istorie de dragoste între Peter şi Liliana, dar nu numai. Sper că cei ce contează ,în sens cei ce pot face ceva,vor da copiilor de la şcoală această carte să o citească. Ar putea deveni,de ce nu, un text şcolar.

Ar putea învăţa copiii despre iubire,toleranţă,vise şi pace.Valori ce par a fi în (declino),dar ce Celi a sublineat în mod atmirabil în această carte,pe care v-o racomandăm. Peter Pan-ul lui Barrie va rămâne întotdeauna un copil,pentru că Barrie însuşi era un copil;nu a crescut sau devenit adult niciodată. Acesta,câteodată,este şi problema nostra:nu vrem să creştem,pentru că a creşte înseamnă a lua viaţa cu responsabilitate. Această carte ne învaţă şi ce este generozitatea...nu contează dacă soldatul Peter Pan este un inamic...îi e foame,şi un pic de pâine a rămas şi pentru el.

Mi-a placut răspunsul ce “Il Vecio” a dat la Antonio când l-a întrebat:”S-a terminat războiul?”.”Il Vecio” i-a răspuns:”Nu,războiul nu s-a terminat…a început pacea!” Azi simţim mai mult ca niciodată nevoia de pace,de a termina războaiele absurde, făcute nu numai de armamente micidiale,dar şi de răutate şi intoleranţă. Poate v-aţi aşteptat o presentare critico-filozofică de la mine…nu pot s-o fac, o carte ca aceasta trebuie doar citită,trebuie să vă lăsaţi să vă emoţioneze şi apoi să reflectaţi. O prezentare filozofică ar fi doar evitat mesajul ce această carte conţine.

Cum zice”Il Vecio”, nu trebuie să terminăm războiul,dar să începem pacea. Peter Pan nu s-a întors în România sa. Zace în Vârful Grappa între mii şi mii de alţi tineri. El,însă, este mai puţin singur şi răspunsul îl veţi descoperi citind  cartea. Pot doar să vă spun că cineva l-a căutat şi găsit în Cimitirul din Grappa.

Acum şi noi ne uităm la Grappa,mai ales într-o zi senină, şi ne gândim la un copil-soldat,Peter Pan, şi la toţi ceilalţi ,ce,pentru o nebunie,cum este întotdeauna răzoiul, nu şi-au mai putut realizza visurile ca cele a lui Peter:a se întoarce acasă,a-şi revedea iubita…şi ,poate,a vedea marea de la Venezia…

Peter,acum, poate vedea Venezia, şi chiar şi marea,de la Cimitirul din Grappa…poate aşa nu se va simţi chiar aşa de singur…

FERDINANDO CELI: "ISCRITTO SIAE SEZ. OLAF POSIZIONE N° 171470" ferdinando.celi@vodafone.it   Webmaster: MICHELE BITTANTE mikbit@hotmail.com - Traducerea: Mihăilă Adriana